Concluziile analizei chestionarelor de bune practici

La prima sesiune de workshop-uri  (11-28 august 2011) din cadrul proiectului “Actionam responsabil! – Reteaua Sociala RSC”, cei 160 de participanti – reprezentanti din ONG-uri, camere de comert, sindicate, patronate si comitete sectoriale – au schitat impreuna cu membrii echipei criteriile in baza carora vor fi evaluate proiectele de responsabilitate sociala desfasurate in parteneriat, pentru delimitarea exemplelor de buna practica in acest domeniu.

Astfel, potrivit participantilor la workshop, un proiect de responsabilitate sociala desfasurat in parteneriat poate fi considerat un exemplu de buna practica cu preponderenta daca raspunde nevoilor beneficiarilor (79%), daca obiectivele sale au fost realiste si atinse in timpul estimat (72%), iar resursele alocate s-au mentinut  in limitele stabilite la inceputul proiectului (65%). De asemenea buna practica inseamna, la nivelul impactului, ca, in conceperea proiectului, s-au avut in vedere atat beneficiarii directi, cat si cei indirecti (67%), iar relatia dintre scopul proiectului si tipul partenerilor este una stransa (76%). In plus, pentru a deveni buna practica, proiectul trebuie conceput luandu-se in considerare initiativele similare (54%) si trebuie sa poata asigura mentinerea schimbarilor generate si dupa incheierea sa (79%).

Judecand un proiect per ansamblu, definitorie in asocierea sa cu un exemplu de buna practica este, pe langa satisfacerea nevoilor beneficiarilor, concordanta cu strategia organizatiei si a partenerilor – fapt agreat de 67% dintre respondenti. Un aspect interesant este ca participantii la workshop au apreciat in procent mai mare (50%) ca fiind importanta in desemnarea unei bune practici capacitatea proiectului de a genera capital de imagine in detrimentul calitatii de a rezolva o problema de pe agenda publica (31%).

In ceea ce priveste modul in care influenteaza obiectivele stabilirea unei bune practici in proiectele desfasurate in parteneriat, respondentii au apreciat intr-o foarte mare masura, pe langa gradul de realism si atingerea lor in timpul estimat, modul cooperativ in care obiectivele au fost stabilite de catre organizatia initiatoare, alaturi de parteneri (68%) si beneficiari (60%), dar si schimbarea majora produsa prin atingerea acestor obiective (64%).

Din punct de vedere al impactului, un proiect considerat exemplu de buna practica trebuie sa porneasca, in viziunea respondentilor la chestionarul nostru, de la identificarea foarte precisa a beneficiarilor: 67% dintre respondenti au apreciat ca in conceperea proiectului trebuie sa se aiba in vedere atat  beneficiarii directi, cat si cei indirecti, in timp ce numai 5% apreciaza calitatea de buna practica a unui proiect in care numarul de persoane afectate de proiect nu poate fi estimat de la inceput. Alti parametri de atribuire ai bunelor practici din perspectiva impactului sunt: faptul ca proiectul aduce o schimbare de atitudine si de comportamente (apreciat de 65% dintre respondenti), produce efecte si asupra altor grupuri si initiative similare (55%), dar si ca rezultatele pe termen lung sunt considerate a fi la fel de importante ca si cele pe termen scurt (52%).

In definirea bunelor practici prin prisma parteneriatului, 76% dintre respondenti au insistat asupra unei relatii stranse intre scopul proiectului si tipul partenerilor, cea de-a doua caracteristica votata fiind aceea ca partenerii sa fie consultati in fixarea obiectivelor (61%). In plus, participantii la workshopurile noastre au apreciat ca fiind mai importante afinitatile si valorile comune (52%) si nu capitalul de imagine (17%)  sau aportul financiar al organizatiilor implicate in relatia parteneriala (16%) Referitor la cooptarea insitutiilor publice in proiecte de responsabilitate sociala, doar 3 procente din randul respondentilor au apreciat ca acestea nu pot fi considerate partenere.

Din perspectiva relatiei cu factorii externi, un proiect de responsabilitate sociala desfasurat in parteneriat se defineste ca exemplu de buna practica daca la conceperea sa se iau in vedere si initiativele similare – sunt de parere 54% dintre respondenti. De asemenea, proiectul trebuie sa fie adaptabil la modificarea contextului extern (53%) si sa se raporteze la reglementarile existente (46%).

Un alt factor determinant pentru bunele practici in proiectele de responsabilitate sociala derulate in parteneriat il reprezinta sustenabilitatea. Aceasta se refera, conform celor care au completat chestionarele de bune practici, in primul rand la mentinerea schimbarilor generate si dupa incheierea poriectului, fapt confirmat de 79% dintre respondenti. Aproape la fel de importante sunt insa si, pe de o parte, capacitatea rezultatelor proiectului de a produce resurse pentru autosustinere (75%), iar, pe de alta parte, transferul acestor rezultate catre beneficiari (52%).

Concluziile analizei chestionarelor de bune practici au fost ulterior integrate in Metodologia de cercetare pentru identificarea bunelor practice in proiectele de responsabilitate sociala realizate in parteneriat. Metodologia cuprinde acei indicatori care au fost considerati in procent de peste 50% dintre participanti ca fiind relevanti pentru o buna practica.