Conferinţa Parteneriate pentru Responsabilitate Socială
Mesajele partenerilor inițiatori
Rodica Lupu, Program Development Chairman – JCI Europe, managerul proiectului: ”Facem parte, chiar și fără s-o știm, dintr-o rețea, care poate să fie un joc de domino sau o rețea pur și simplu, o rețea virtuală pe care putem s-o transformăm într-o rețea funcțională, de care să fim conștienți, pentru că ceea ce ne aduce împreună este acest simț civic mai accentuat decât media de care ne bucurăm sau nu, acum, în România.”
Pe lângă demersurile de formalizare a acestei Rețele, prin informare, cercetare, transfer de know-how și promovare în cadrul proiectului ”Acționăm responsabil! – Rețeaua Socială RSC”, Rodica Lupu a punctat și componenta de sustenabilitate a inițiativei: ”Nu avem de gând să ne oprim odată cu finalizarea finanțării în 2013; scopul nostru este să facem de așa manieră încât aceste instrumente pe care le dezvoltăm să fie sustenabile, și să putem susține această rețea, și cu ajutorul dumneavoastră, pe termen cât mai lung.”
Eva Nagy, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului: ”Având în vedere experienţa solidă şi rezultatele remarcabile obţinute în domeniul responsabilității sociale de organizațiile pe care le reprezentați, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului vă felicită pentru eforturile depuse şi vă invită să vă alăturaţi acestui demers. Ca membri ai Rețelei, vă veţi bucura de avantajele unei platforme integrate de comunicare pe teme de responsabilitate socială corporatistă, de o vizibilitate sporită pentru propriile proiecte, precum şi de un spaţiu de dialog cu omologii dumneavoastră din alte industrii. De asemenea, aveţi garanţia suportului ministerial în conceperea şi derularea unor viitoare proiecte sociale cu specific educaţional, inclusiv iniţiative legislative în domeniu.”
Cristina Partal, Asociația ”Institutul pentru Politici Sociale”: ”Suntem toți aici – și multinaționale și ONG-uri și autorități – ca piese într-un joc de domino. Probabil că știți cu toții concursurile acelea de domino internaționale, în care se dă un impuls primei piese astfel încât, la final, toate celelalte piese cad și fie este o imagine frumoasă, fie un mesaj. Mesajele de la sfârșitul proiectului vă las pe dumneavoastră să le găsiți, dar unul dintre ele poate fi acesta: există drepturi – Institutul pentru Politici Sociale militează pentru ele, dar există și responsabilități.”
Susan Njoroge – CSR Europe, la conferința ”Parteneriate pentru Responsabilitate Socială”
CSR Europe – cel mai important organism european de susținere și promovare a responsabilității sociale corporatiste, a fost prezent la conferința ”Parteneriate pentru Responsabiliate Socială” prin Susan Njoroge – Manager, Membership Services. Oficialul CSR Europe a prezentat poziția organizației vis-à-vis de cooperarea națională și trans-națională în domeniul RSC, continuând cu intervenții relevante pe tot parcursul evenimentului, inclusiv în etapa de jurizare a concursului destinat ONG-urilor.
”Unul dintre obiectivele noastre este acela de a ne asigura că mediul de afaceri are un cuvânt de spus în stabilirea diverselor politici. Ne bucurăm să aflăm că această inițiativă implică un partener din administrația publică pentru că, în mod inevitabil, Guvernul poate stabili politici, dar economia este condusă de afaceri; așadar cele două trebuie să colaboreze, altfel responsabilitatea socială corporatistă nu va putea avansa”, a declarat Susan Njoroge cu referire la necesitatea cooperării dintre sectorul public și cel privat în sensul dezvoltării comunitare durabile.
De asemenea, reprezentantul CSR Europe a făcut referire la cea mai recentă inițiativă strategică a organizației: Enterprise 2020. Proiectul susține colaboarea dintre companii și majoritatea stakeholder-ilor (inclusiv instituțiile europene) pentru crearea un viitor sustenabil. Sub umbrela Enterprise 2020, CSR Europe a creat patru comunități de practică care abordează tematici precum: transformarea sustenabilă a piețelor, societăți bazate pe incluziune, sănătate și bunăstare și transparență pentru credibilitate. Astfel, au fost demarate 13 proiecte colaborative care vor reuni, pe parcursul următorilor 3 ani, câte 2-3 corporații alături de stakeholder-ii lor în sesiuni de lucru menite să descopere soluții la provocările sociale și de mediu actuale.
Primul panel de dezbatere
Membrii primului panel de dezbatere au fost invitați să își exprime opinia cu privire la tematici relevante pentru peisajul actual al responsabilității sociale: parteneriate punctuale prin comparație cu parteneriatele pe termen lung, implicarea administrației publice, credibilizarea actorilor non-corporate și parteneriatele pentru promovare.
Astfel, discuțiile au demarat cu următoarea întrebare: sunt parteneriatele de durată preferabile proiectelor punctuale?
Laura Sgârcitu – primul vot pentru continuitate
Un prim răspuns a venit din partea Laurei Sgârcitu (Coca-Cola HBC), care s-a exprimat în favoarea continuității: ”mai mult decât construcția pe care o dezvolți cu un partener, îl dezvolți și pe partener, datorită know-how-ului pe care orice companie multinațională de obicei îl are, și poți identifica pe termen lung evoluția beneficiarului final”, arată oficialul Coca-Cola.
Mona Nicolici: rezultatul primează
Cu referire la parteneriatele pe care companiile încearcă să le cultive cu autoritățile, Mona Nicolici (Petrom) a notat că acestea sunt dificil de gestionat, pentru că nu există o strategie pe termen lung, iar fiecare schimbare de Guvern produce o schimbare a tuturor componentelor – de la oameni excluși până la proiecte decimate din motive politice. Există și exemple bune, însă, mulțumită anumitor oameni deosebiți. ”Ca întotdeauna și ca în toate locurile, și în administrația publică omul sfințește locul.” Dintr-o altă perspectivă, oficialul Petrom a subliniat faptul că, indiferent de natura parteneriatelor (punctuale sau pe termen lung), ”important e ca rezultatul să fie pe termen lung”.
Doru Mitrana: nu putem realiza nimic durabil fără participarea comunității
La rândul său, Doru Mitrana (MaiMultVerde) a subliniat importanța unui alt partener absolut vital pentru durabilitatea inițiativelor sociale și de mediu, și anume comunitatea locală. Este esențial ca proiectele sociale să implice comunitatea locală pentru ca membrii acesteia să înțeleagă că rezultatele le aparțin și că depinde numai de ei să le mențină și/sau să le îmbunătățească: ”Dacă, după ce inițiatorul proiectului și-a făcut datoria, relația cu comunitatea nu s-a stabilit, iar comunitatea nu-și ia în proprietate rezultatele respectivului proiect, sustenabilitatea nu s-a realizat. De aceea este foarte important ca, în vederea acestei continuități a rezultatelor pe termen lung, ca în cadrul proiectului să se dezvolte foarte mult relația cu comunitatea locală.”, avertizează președintele asociației MaiMultVerde.
Rodica Lupu: este important să îi educăm și să îi responsabilizăm pe beneficiari
În sensul creării unor rezultate sociale și de mediu sustenabile, Rodica Lupu a punctat una din soluțiile pentru responsabilizarea și implicarea comunității: includerea unei componente de educare și conștientizare în toate proiectele de RSC.
Suzana Csizsek: proiectele pe termen lung au în spate o viziune și o strategie de responsabilitate socială corporatistă
”A face proiecte pe termen lung este strict legat de strategia de responsabilitate a unei companii. Pentru a putea măsura niște rezultate care determină o transformare profundă, care produc schimbare de mentalitate, ai nevoie, din partea companiei, de o strategie și o viziune pe termen lung și, de asemenea, de un suport prin parteneriate cu un termen de la 2-3 ani în sus”, a continuat Suzana Csizsek (Raiffeisen Bank), marșând pe o abordare proporțională cu dimensiunea afacerii și a impactului pe care aceasta dorește să îl obțină în comunitate.
Mădălina Marcu: să începem prin a consulta comunitatea
În opinia Mădălinei Marcu (ARC România), problema începe mai devreme: companiile se bazează pe ceea ce organizațiile, partenerii lor, le prezintă ca fiind realitatea din teren. Însă, de foarte multe ori, acestea eludează comunitatea. Foarte puține proiecte încep prin a întreba efectiv oamenii din comunitate direct afectați de ceea ce organizațiile presupun că este o problemă, dacă în topul priorităților există alte probleme.
Anca Nuța: dezvoltarea comunității se reflectă în ROI (Return On Investment)
În prelungirea ideii enunțate de reprezentanţa ARC România, Anca Nuța (UniCredit Țiric Bank) s-a oprit asupra recuperării investiției: ”e foarte important să consultăm comunitatea locală și să ne uităm la nevoile directe ale comunității locale pentru că, până la urmă, contribuim la dezvoltarea ei, la așezarea unui mediu favorabil și din perspectiva business-ului pe care fiecare dintre noi îl desfășurăm. Contribuind la dezvoltarea comunității locale, contribuim la bunul mers al afacerilor noastre în comunitatea respectivă.”
Cea de-a doua temă de dezbatere, referitoare la posibila contribuție a administrației publice în proiecte de responsabilitate socială, a evidențiat o serie de bariere în cooptarea structurilor de stat și a actorilor politici în această direcție.
Doru Mitrana: nu întotdeauna prioritățile comunității coincid cu prioritățile administrației
Reprezentantul MaiMultVerde a subliniat că, deși în majoritatea proiectelor există sprijin din partea comunităților, relația cu autoritățile nu este mereu una prolifică. Un exemplu îl constituie proiectul Cicloteque, derulat de MaiMultVerde în parteneriat cu UniCredit Țiriac Bank, în care problema infrastructurii persistă, în ciuda eforturilor de promovare a mersului pe bicicletă și a interesului bucureștenilor pentru acest fenomen.
Discuția a virat către cea de-a treia temă, aceea a credibilizării actorilor non-corporatiști, prin intervenția Cristianei Ionescu (Dreamcatchers), care a punctat că la baza relației dintre corporații și ONG-uri se află credibilitatea, transparența și încrederea, atribute pe care nimeni nu le poate tăgădui.
Suzana Csizsek: “Nu trebuie să confundăm a fi o organizație credibilă cu a fi o organizație care poate să ofere avantaje de comunicare și de promovare companiei finanțatoare.”
Cu referire la ONG-urile care, deși desfășoară activități relevante pentru comunitate, nu pot oferi avantaje substanțiale din punct de vedere al acoperirii mediatice, oficialul Raiffeisen a subliniat că marile companii nu fac RSC pentru publicitate, deși acest lucru se generează implicit. Adevărata miză a campaniilor de RSC rămâne comunitatea, iar pentru promovare se alocă bugete separate, a adăugat Suzana Csizsek.
Mirela Oprea: să nu neglijăm perspectiva globală a responsabilității sociale
Pentru Mirela Oprea (World Vision), parteneriatul depinde de ceea ce ne propunem prin acesta, dacă e vorba, de exemplu, de asistență socială sau de dezvoltare comunitară. În cazul în care miza este una de durată, atunci efortul poate dura până la 10-12 ani, începând cu crearea unui grup de inițiativă comunitară. Pe de altă parte, având în vedere că preocupările noastre sunt centrate pe realitatea românească, poate că ar fi momentul să privim lucrurile și dintr-o perspectivă globală. ”Succesul nostru ca țară va veni pe termen lung din felul în care ne poziționăm în mediul internațional, în comunitatea internațională”, subliniază reprezentantul World Vision. Cu toate acestea, așa cum au arătat-o Anca Nuța și Mona Nicolici, problemele globale se regăsesc într-o mai mare proporție în spațiul românesc și, de aceea, efortul ar trebui canalizat în primul rând spre soluționarea acestora.
Elena Șerban: derulăm proiecte în funcție de nevoile fiecărei țări
Fundația Vodafone, fundația corporatistă cu cea mai veche tradiție din România (13 ani), desfășoară o serie de proiecte comune la nivel internațional (1-2 pe an), dar majoritatea sunt proiecte specifice, menite să rezolve problemele locale, a precizat Elena Șerban.
O altă problemă ridicată de unul dintre membrii audienței a vizat, pe de o parte, disponibilitatea informațiilor despre strategia de RSC a companiilor, precum și modul în care acestea acționează la nivel local. Din perspectiva Fundației Vodafone, există transparență în comunicarea strategiei, informațiile fiind disponibile pe site, iar deciziile privind proiectele de responsabilitate sunt luate la nivel central. În ceea ce privește abordarea companiei cu inițiative sociale, recomandarea este ca solicitantul să se adreseze persoanei responsabile și nu tuturor oamenilor din conducere, în repetate rânduri, deoarece răspunsul va fi mereu același. În cazul Petrom, deciziile nu se mai iau la nivel central, fiind create echipe locale care decid asupra inițiativelor din zonă.
Anca Nuța – ”Dragi ONG-uri mici, nu avem nimic cu voi! Vă vrem! Dacă aveți proiecte bune, haideți!”
Există interes din partea companiilor pentru colaborarea cu ONG-uri mai mici? Sunt corporațiile dispuse să investească timp și resurse în parteneriatul cu organizații care nu dispun de know-how și standarde de raportare la cel mai înalt nivel? Răspunsul paneliștilor a fost afirmativ, iar, pentru exemplificare, Elena Șerban a menționat parteneriatul Fundației Vodafone cu Fundația Edelweiss din Sibiu, în timp ce Laura Sgârcitu a trecut în revistă parteneriatele Coca-Cola cu organizații tinere, așa cum sunt MaiMultVerde și Tășuleasa Social. De aceeași părere a fost și Anca Nuța: ”Dacă oamenii aceia au o idee bună, sunt deștepți și știu să facă un plan, împreună putem să-l ducem la bun sfârșit.”
Susan Njoroge: responsabilitatea socială corporatistă trebuie să meargă dincolo de filantropie
În acest sens, oficialul CSR Europe a subliniat că ONG-urile trebuie să aibă propriul model de sustenabilitate, pentru că firmele nu sunt doar niște bănci. Responsabilitatea socială corporatistă este de fapt o revoluție a bunului simț. Nu e vorba doar de companii care iau decizii, ci de indivizii din companii care care încep să facă alegeri mai inteligente pentru comunitățile locale. Iar acestea sunt de fapt familiile, colegii, părinții lor. E foarte la îndemână să dezumanizăm responsabilitatea socială corporatistă spunând că firmele trebuie să facă un lucru sau altul, când de fapt responsabilitatea este o chestiune individuală, prin care fiecare dintre noi, din poziția pe care o ocupă într-o organizație, poate produce schimbare pozitivă, a mai spus Njoroge.
Al doilea panel de dezbatere
Cel de-al doilea panel de dezbatere a abordat un spectru tematic la fel de generos. Pornind de la demontarea prejudecății conform căreia corporația este unicul donator, continuând cu semnificația extinsă a conceptului de donație, implicarea mass-media în promovarea proiectelor de RSC și până la parteneriatele create între organizații în beneficiul comunității, paneliștii și vorbitorii din audiență au mizat pe contribuția individuală în societate și pe construirea unei agende publice pozitive.
Tincuța Baltag: ”Există un potențial enorm în donatorii individuali”
Din postura de reprezentant al unei fundații individuale, Tincuța Baltag (Fundația Dinu Patriciu) și-a exprimat convingerea că donatorul individual poate avea un aport consistent în societate, iar provocarea constă în a încuraja persoanele fizice să doneze pentru cauze sociale.
În același sens, Liana Buzea a reamintit faptul că succesul proiectului “Let’s Do It Romania” s-a realizat tot prin contribuție individuală, începând cu echipa de organizare și finalizând cu voluntarii. “Majoritatea au dat de la ei, din resursele lor, cu mănuși, cu saci, cu vehicul, cu benzină, cu enorm de multe alte lucruri. Deci se poate, atâta vreme cât lansezi un mesaj de ce-ți trebuie, atâta vreme cât ești transparent și, probabil, atâta vreme cât ești credibil.”, a remarcat președintele EcoAssist.
Ștefania Popp: de la Corporate la Business Social Responsibility
La rândul său, președintele Junior Achievement România a remarcat că opinia publică românească operează cu un concept care a suferit transformări în perioada recentă. Corporate Social Responsibility a devenit Business Social Responsibility, pentru că responsabilitatea socială nu este o marcă a marilor corporații, ci revine fiecărei entități economice care aduce prosperitate prin activitatea sa. De asemenea, donația nu se limitează la un tip de implicare financiară cuantificabilă prin raportarea la ROI, aceasta reflectând, de fapt, dorința reală a unui individ sau a unei companii de a da ceva comunității prin toată prezența sa. În același sens, pentru că nu avem o delimitare clară între marketing și recunoașterea investiției în comunitate, oficialul Junior Achievement a pledat pentru ideea de silent CSR (RSC silențios), de moderare a discursului, uneori agresiv, prin care diferiți actori își promovează intervenția în societate.
Eli Roman: să învățăm să atragem fonduri structurale
În opinia jurnalistei Eli Roman, corporațiile rămân la ora actuală în România principala sursă de finanțare, în timp ce donatorii individuali se implică sporadic, rezonând, de obicei, la evenimente, catastrofe, imagini puternice. O sursă importantă de susținere în acest context o reprezintă fondurile structurale, în măsura în care pot fi ele accesate, iar pentru a crește gradul de absorbție a acestor fonduri pentru proiecte sociale e necesară o mai strânsă colaborare între ONG-uri și companii.
Călin Georgescu: ”Responsabilitatea nu se clădește la ordin. În România, după 20 de ani, există (…) prea puține proiecte comunitare”
Responsabilitatea are o bază extrem de importantă – voluntariatul, a remarcat Călin Georgescu, directorul executiv al Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, adăugând că aceasta se construiește din proiecte identificate ferm de ambii parteneri și care nu fac din asta un mod de a da bine, ci vor să realizeze ceea ce numim proiect comunitar. Oficialul CNDD a notat însă că, în prezent, în România există foarte multe proiecte individuale și prea puține proiecte comunitare.
Răzvan Oltean: inițiativele individuale pot fi promovate cu succes prin social media
Cu referire la relația dintre implicarea personală în cauze sociale și instrumentele de promovare, Răzvan Oltean (JT International) a punctat importanța noilor platforme de comunicare în transmiterea mesajelor de acest tip. Dacă, nu demult, numai marile companii aveau privilegiul de a comunica prin intermediul unor departamente specializate, evoluția mediului online permite acum oricăruia dintre noi să-și construiască propria platformă de promovare a unei inițiative sociale, pornind chiar de la un simplu blog.
Rodica Lupu: ”Donația nu se rezumă la financiar”
Deși suntem tentați să asociem donația cu o simplă contribuție financiară, aceasta presupune antrenarea unei palete mult mai variate de resurse, atât din partea companiilor, cât și a ONG-urilor, începând cu resursele umane, a precizat Rodica Lupu.
Cu ce mai pot contribui donatorii în societate? Potrivit Lianei Buzea (EcoAssist), ONG-urile pot derula campanii de advocacy, pornind de la identificarea problemelor din societate și continuând cu sensibilizarea publicului, comunicarea unor soluții de acțiune și atragerea unui număr cât mai mare de suporteri din diferite sectoare, inclusiv mass-media.
De asemenea, ONG-urile își pot asuma rolul de promotori ai unei culturi de responsabilitate socială – fapt încă slab aspectat în societatea românească, după cum a precizat Ștefania Popp. “Este greu să aduci părinții să ajute sâmbăta și duminica la curățenia școlii împreună cu copilul, este greu să aduci voluntari din companie să predea la clasă, este greu să aduni directorii din companii la evenimente la care nu este presă, toate astea țin de cultură”, a subliniat oficialul Junior Achievement.
Ana Maria Guidea: ”Este suficient să vorbești cu colegii tăi, cu oamenii din companie și ei se implică imediat”
Referitor la modalitățile de activare a donatorului individual, Ana Maria Guidea (Alexandrion Grup) a relatat o situație concretă în care, utilizând platforma de comunicare internă din companie, ea însăși a reușit să-și sensibilizeze colegii și să-i determine să ajute o persoană aflată în dificultate. Așadar, printr-o simplă asumare a răspunderii de a comunica o problemă și fără eforturi financiare suplimentare se poate face RSC la nivel individual în companii.
Un termen important în rezolvarea ecuației RSC în România îl reprezintă administrația publică, iar vorbitorii din cel de-al doilea panel au relatat diverse experiențe de colaborare cu structurile statului. Astfel, din perspectiva proiectului « Let’s Do It Romania », colaborarea cu instituțiile de stat a însemnat, printre altele, acces la servicii și un plus de credibilitate, în timp ce parteneriatul dintre Junior Achievement și Ministerul Educației a ajutat organizația să atragă resurse din mediul corporatist. De asemenea, implicarea Poliției Române în unul din proiectele de RSC ale Alexandrion Grup a fost bine primită în comunitate, aducând beneficii de imagine ambilor actori. Pe de altă parte, relația de colaborare dintre ONG-uri și instituțiile de stat nu trebuie să împiedice exprimarea liberă a dezacordului față de anumite politici publice, după cum au notat Tincuța Baltag și Liana Buzea.
Ștefania Popp: să colaborăm în realizarea proiectelor pentru a evita replicarea lor
Deoarece atât companiile, cât și fundațiile dispun de resurse limitate, e util ca înainte de a planifica și demara un proiect, să aflăm dacă respectivul proiect a mai fost implementat și dacă putem ”exploata”, prin colaborare, expertiza inițiatorului, a subliniat Ștefania Popp. Bazându-se pe studiile realizate de Junior Achievement în domeniul proiectelor de educație, oficialul a declarat că 80-100 de organizații, uneori chiar din același județ, desfășoară proiecte similare fără a se informa reciproc, ceea ce înseamnă resurse irosite pe inițiative cu un impact redus. Cauza o reprezintă orgoliul și lipsa unei educații în spiritul parteneriatului și al lucrului în echipă.
Eli Roman: ”Presa în continuare caută partea negativă a unei implicări pozitive din partea companiilor și a ONG-urilor”
”Din păcate, știrea negativă e știre pentru mass media în acest moment, iar aici vorbim despre o lipsă de educație, de cultură”, a punctat jurnalista de la The Money Channel. Jurnaliștii au, în contiuare, rezerve vizavi de promovarea unor acțiuni pozitive ale companiilor și se așteaptă ca în spatele acestor proiecte să existe ceva negativ care ar prinde mai bine la public. În plus, sunt prea puține cazurile în care sediul central se implică direct în comunicarea proiectelor sociale, pentru a prezenta presei strategia de responsabilitate socială ca parte a strategiei globale de business. Pe de altă parte, există și proiecte sociale inedite, cu impact național, care sunt credibile, transparente și care oferă toate informațiile necesare creării unui background pentru o știre consistentă, a mai precizat Eli Roman.
Proiecte prezentate
Premiul I și Premiul publicului
Premiul I
Premiul II
Premiul JCI
Alte proiecte prezentate
Testimoniale
Mirela Oprea, World Vision Romania Foundation
Dorim să vă felicităm încă o dată și de data aceasta în scris, pentru evenimentul foarte util pe care l-ați organizat în data de 24 februarie. Credem că astfel de inițiative sunt foarte importante și am fost bucuroși să auzim că le veți replica și în cele 8 regiuni de dezvoltare ale țării. Astfel, colegii noștri din județele în care lucrăm (Constanța, Iași, Cluj, Vâlcea, Craiova și Ialomița) vor avea și ei oportunitatea de a se informa în legatură cu ultimele tendințe în domeniul CSR.
Anda Maier, Fundația Comunia (Oradea)
Vreau să vă mulțumesc încă o dată pentru oportunitatea de a participa la o conferință pe tema CSR și mai ales de a intra în contact cu oameni importanți care au un cuvânt important de spus în acest domeniu. Este lesne de înțeles că am avut de învățat multe lucruri și ceea ce mă bucură foarte tare este că am cunoscut câțiva oameni minunați dintre organizatori, cărora le mulțumesc pentru sprijin și susținere și abia aștept să ne vedem și să ne auzim la o nouă întâlnire.
Olga Cridland, Asociația P.A.V.E.L.
Stimați prieteni,
Vă mulțumim din toată inima pentru organizarea evenimentului.
Oana Ioniță, Fundația Rațiu România
Felicitări pentru conferința din 24 februarie. O aștept cu nerăbdare și pe cea din toamnă.
Magdalena Grossu, Patronatul Femeilor de Afaceri al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Municipiul București (PFAIPMM-MB)
În speranța unei viitoare colaborări cât mai bune, vă mulțumesc încă o dată pentru invitație (la Conferința de lansare din 24 februarie 2011) și urez întregii echipe mult succes!
Adriana Carmen Bălănici, Credyram Consult
Una din cele mai interesante conferințe la care am participat, și asta datorită celor care au pus suflet în acest program. FELICITĂRI!
