Asociatia Nevazatorilor din Romania Filiala Sibiu

Viziune: servicii comunitare de calitate la standarde europene care ofera sanse egale persoanelor defavorizate la o viata demna si independenta.

Calitatea serviciilor se bazeaza pe:

• Respectarea standardelor minime obligatorii pentru tipurile de servicii sociale, precum si a intregii legislatii privind sistemul de asistenta sociala, fundamentate pe conventiile drepturilor omului si copilului
• Munca in echipa, profesionalism si performanta
• Parteneriat – relatiile cu cetatenii si mediul asociativ
• Eficienta si eficacitate
• Promptitudine si accesibilitate in oferirea serviciilor
• Respect, apreciere, egalitate antre angajati ti fata de beneficiari
• Recompensarea angajatilor cand dovedesc initiativa
• Incurajarea angajatilor pentru perfectionarea continua
• Gestionarea corecta si eficienta a resurselor financiare

Misiunea Filialei Sibiu se realizeaza in folosul membrilor sai si constituie de fapt servicii si prestatii sociale furnizate persoanelor cu deficienta de vedere.

• Scop umanitar.Filiala are ca principal scop crearea unui cadru organizat in care membrii sai, persoane cu deficienta de vedere, ca si familiile acestora, sa-si poata exprima dezideratele, sa fie sprijiniti in realizarea drepturilor cetatenesti generale si specifice.
• Scop educativ.Filiala organizeaza, sprijina si dezvolta centre de pregatire culturala, sportiva, educativa si profesionala, asigurand cadrul organizatoric, personalul de specialitate si asistenta in domeniu pentru membrii nevazatorii si familiile acestora, daca este cazul.
• Scop social. Filiala este organizatia in care se sintetizeaza toate problemele sociale cu care se confrunta pe de o parte persoanele cu deficiente de vedere, in incercarea de a trai normal si de a se integra firesc in societate, iar pe de alta parte normele morale si cerintele legale interne si europene la care trebuie sa raspunda societatea, in ansamblul ei, pentru ca nevazatorii sa se bucure de sanse egale si sa participe, pe masura potentialului uman pe care-l au, la dezvoltarea societatii din Romania.
• Scop economic. Filiala isi propune sa foloseasca toate mijloacele permise de lege pentru a contribui la sporirea fondurilor financiare proprii destinate programelor sociale si umanitare, dar si sa-i sprijine pe membri sai in actiunile individuale de ocupare a unor locuri de munca potrivit pregatirii si calitatilor fiecaruia, in conditii de retribuire corespunzatoare, pentru a reusi in initiative private proprii sau in asociere cu terti si pentru a beneficia de acele drepturi prevazute de lege si de conventiile europene la care Romania este parte.
• Scop de reglementare. Filiala sintetizeaza, pe cat posibil, toate normele legale de interes local, regional, national si international care sunt incidente cu problemele membrilor sai si in raport cu evolutia societatii, cu necesitatile de viata care apar in diferite etape, elaboreaza proiecte de acte normative de interes local sau regional pe care le promoveaza prin autoritatile competente, face propuneri de modificare a normelor existente si participa la dezbaterea publica a proiectelor de acte normative de interes pentru nevazatori.
• Scop  de  reprezentare  si promovare. Filiala este singura organizatie de la nivelul judetului Sibiu care reprezinta pe membrii sai in raport cu autoritatile, cu celelalte organizatii nonguvernamentale, cu agentii economici, cu unitatile culturale, sportive, de invatamant si, in general, cu tertii, atat in tara, cat si in strainatate.

Principiile conform carora se desfasoara activitatile Filialei Sibiu a ANR sunt principiile de baza ale sistemului de asistenta sociala stabilite atat la nivel national, cat si la nivel judetean.

• Principiul Parteneriatului: Parteneriatul presupune cooperarea intre structurile publice, cat si intre acestea si organizatiile societatii civile. Prin parteneriat Filiala urmareste coparticiparea a cat mai multe institutii, autoritati, asociatii si fundatii, culte, agenti economici si cetateni in vederea realizarii obiectivelor propuse in strategie.
• Principiul Solidaritatii Sociale: Comunitatea participa la sprijinirea persoanelor cu handicap vizual care nu isi pot asigura nevoile sociale, pentru mentinerea si intarirea coeziunii sociale.
• Principiul Universalitatii: Fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala, in conditiile prevazute de lege. Prin acest drept recunoastem principiul accesului egal la serviciile oferite de Filiala pentru persoanele cu handicap vizual din comunitatea judetului Sibiu.
• Principiul Subsidiaritatii: Statul intervine atunci cand initiativa Filialei si cea locala nu a satisfacut sau a satisfacut insuficient nevoile sociale ale persoanelor.

Valorile care stau la baza acordarii serviciilor sociale de catre Asociatia Nevazatorilor din Romania Filiala Sibiu sunt:

• Egalitatea de sanse. Toate persoanele beneficiaza de oportunitati egale cu privire la accesul la serviciile sociale oferite de Centru si de tratament egal prin eliminarea oricaror forme de discriminare.

• Libertatea de alegere. Fiecare potential  beneficiar  are libertatea de a alege sa participe la activitatile desfasurate in cadrul Centrului in functie de nevoile personale. Alegerea cu privire la intrarea si iesirea din program este respectata. Daca beneficiarul se afla intr-o situatie de risc, serviciile sociale destinate acestora vor promova interesele in randul institutiilor abilitate si comunitatii si vor avea o preocupare continua pentru bunastarea lor.
• Independenta si individualitatea fiecarei persoane. Fiecare persoana are dreptul sa fie parte integranta a comuntatii pastrandu-si in acelasi timp independenta si individualitatea. Daca unele persoane se afla intr-o situatie de nevoie care le creeaza dependenta fata de serviciile sociale, ele au dreptul la servicii sociale care sa ofere sprijinul necesar acolo unde este posibil pentru ca acele persoane sa continue sa locuiasca in propria locuinta si in propria lor comunitate. Filiala sensibilizeaza si informeaza opinia publica cu scopul cunoasterii drepturilor omului si al prevenirii etichetarii beneficiarilor de asistenta sociala ca fiind diferit de alti cetateni. Acest principiu urmareste sa evite marginalizarea actuala a beneficiarilor de servicii sociale si sa promoveze incluziunea sociala a acestora.
• Servicii de calitate, accesibile, flexibile, adaptate la nevoile sociale. Serviciile sociale pentru persoanele cu handicap vizual oferite de filiala raspund nevoior sociale ale comunitatii din judetul Sibiu astfel incat orice potential beneficiar sa poata accede in mod facil la acestea.
• Transparenta si participarea in acordarea serviciilor sociale. Fiecare persoani are acces la informatiile privind drepturile fundamentale, masurile legale de asistenta sociala, serviciile sociale specifice diferitelor nevoi si actiunile si programele Filialei. Membrii comunitatii cunt incurajati si sprijiniti pentru a fi parte integranta in planificarea si furnizarea serviciilor sociale oferite de Filiala Nevazatorilor Sibiu exprimandu-si acordul prin intermediul contractului de interventie prin care sunt informati asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin.
• Confidentialitatea. Intreg personalul care desfasoara activitati in cadrul Filialei ia toate masurile posibile si rezonabile in conformitate cu deontologia si etica profesionala, astfel incat informatiile care privesc beneficiarul sa nu fie divulgate sau facute publice fara acordul persoanei in cauza.
• Demnitatea umana. Fiecarei persoane ii este garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii. Toti oamenii sunt tratati cu demnitate cu privire la modul lor de viata, cultura, credintele si valorile personale.

Muzica din întuneric

*Imaginaţi–vă că închideţi ochii şi cântaţi despre norii ce aleargă pe cer sau despre floarea de colţ. Cu ochii minţii vedeţi deja nori grăbiţi şi flori răsărind printre stânci… Dar dacă nu aţi văzut niciodată norii, dacă nu i–aţi putut atinge vreodată, atunci cum aţi cânta despre ei? Cu pasiune. Aşa ne–au arătat şi ne–au îndemnat, sâmbătă, artiştii nevăzători în cadrul celei de–a patra ediţii a Concursului de Interpretare Muzicală destinat lor*

Puţini au fost cei care au asistat sâmbătă la Concursul de Interpretare Muzicală destinat Artiştilor Nevăzători şi desfăşurat la Sibiu. Publicul a fost constituit, în general, din persoane nevăzătoare, membri ai familiilor lor şi o mână de sibieni „rătăciţi” într-o lume în care sunetul, mirosul şi pipăitul dobândesc o importanţă pe care noi, cei care putem citi literele din această pagină, nu o putem bănui. Şi e păcat că sibienii nu au venit în număr mai mare să îi vadă şi să îi asculte pe aceşti oameni, e păcat pentru că persoanele nevăzătoare au oferit, involuntar, o lecţie despre viaţă, despre luptă, despre pasiune şi dăruire.

Lecţii de viaţă

Privesc de la uşă spre cele câteva zeci de persoane ce au luat loc în mica sală de spectacol. Ai avea impresia că fiecare dintre ele are privirile aţintite spre scenă, acolo unde premierea câştigătorilor a început deja. Ai avea impresia că dacă e premiere, liniştea ar trebui întreruptă doar de numele câştigătorului şi de aplauze. Dar nu e aşa, pentru că, pline de căldură, cuvinte precum „Bravo” sau „Felicitări” izbucnesc la numele fiecărui premiat. Ai avea impresia că dacă e premiere, câştigătorii trebuie să urce încrezători pe scenă. Dar nu e aşa, pentru că fiecare dintre ei păşeşte cu nesiguranţă spre trepte, printre cabluri, sprijinindu-se de un braţ cunoscut. Fiecare dintre cei care urcă pe scenă are un handicap vizual grav, accentuat sau mediu. Pentru unii, lumea înseamnă o mare de negru, pentru alţii universul se traduce în câteva umbre care dansează încă prin faţa retinei, pentru alţi lumea înseamnă câteva pete ale căror culori se mai disting încă.
Mă aşez pe un scaun, în timp ce aparatul de fotografiat înregistrează în memorie alte şi alte imagini. Cu blitz sau fară blitz pentru a nu deranja artiştii? Acum întrebarea pare inutilă, iar enigma de altădată e uşor de rezolvat.
Ocupanţii locurilor I, II şi III la cele trei secţiuni ale concursului – Muzică Uşoară, Folk şi Interpretare Instrumentală – urcă rând pe rând în scenă să-şi ridice premiile şi revin pentru a interpreta o melodie. Cântece pe care le cunosc din copilărie se succed, în timp ce unii spectatori ţin ritmul cu bătăi din palme, iar alţii ţin isonul cântând alături de interpret. „Să ne iubim pe ţărmul Mării Negre”, „Popa Nan”, „N-am noroc”… melodiile curg, dar involuntar muzica ocupă un loc secund, căci atenţia este atrasă de pasiunea cu care vibrează vocea acestor oameni, de privirile lor care căută înălţimi invizibile, de dansul impresionant de lejer al unei adolescente sau de siguranţa cu care, alternativ sau simultan, un tânăr cântă vocal, la chitară şi la muzicuţă. Robert Filip, Maria Mariş, Luiza Dragu, Bianca Urban…numele lor se învălmăşesc în minte şi ascultându-i simţi că nici nu mai contează că au ocupat locul I, II sau III. Evoluţiile lor au fost apreciate şi clasificate de juriul, format din Radu Sergiu Ruba, preşedinte al Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Ionel Man şi George Nicolescu – solişti vocali consacraţi, Cornel Lepădatu – profesor de chitară la Şcoala Populară de Artă Sibiu, Maria Petcu Oancea, solist vocal de muzică uşoară şi folk, dar fiecare concurent este un câştigător, iar premiul cel mare a fost primit prin aplauze şi felicitări.

17 ani şi un vis

I-am ascultat vocea trecând cu uşurinţă de la un registru la altul, i-am urmărit graţia din dans. Mişcările ei sunt unice nu pentru că ea ar fi inventat unduirea braţului, nu pentru că ea ar fi ar fi întins pentru prima oară mâna către public. Dar sunt unice pentru că nu a văzut pe nimeni făcând aceste mişcări, pentru că nu a petrecut ore în faţa televizorului încercând să copieze dansul cuiva. Se numeşte Bianca Urban, are 17 ani şi este una dintre laureatele Concursului de Interpretare Muzicală destinat Artiştilor Nevăzători.
Bianca a intrat în concurs pentru a-şi apăra titlu cucerit la ediţiile anterioare şi pentru a mai aşeza o cărămidă la visul ei de a se dedica muzicii şi actoriei. „Particip pentru a treia oară la acest concurs şi mă gândesc să încerc o carieră în lumea muzicii. Deocamdată nu am studiat canto cu un profesor, dar vreau să o fac. Mă pregătesc singură: ascult cam toate genurile de muzică şi încerc să cânt de toate. Am început să cânt pe când aveam un an şi jumătate; am moştenit talentul de la mama mea şi sper să duc eu steagul mai departe”, spune Bianca.
Îşi doreşte să devină actriţă, cântăreaţă, dar şi-ar dori să vadă lumea care o înconjoară. Boala de care suferă i-a afectat şi îi afectează în continuare capacitatea de a vedea, aşa că acum Bianca se numără printre cei care reuşesc încă să zărească umbre. Mărturiseşte că ar renunţa la o mână sau la un picior în schimbul vederii şi a posibilităţii de a se descurca singură. Dar, cum vederea e un dar ce i se refuză, Bianca îşi croieşte viaţa prin muzică, lângă familie şi prietenii. Imaginea Biancăi şi a unui vis la 17 ani, imaginea unui bărbat de 40 de ani ale cărui degete aleargă pline de siguranţă pe clapele nevăzute ale unei orgi electronice mă urmăresc şi acum când scriu despre o lume a nevăzutului, despre o lume cu modele necunoscute în care întunericul e biruit în fiecare zi prin Braille, prin muzică, prin zâmbetul pe care îl auzi în glasul cuiva.

Asociaţia Nevăzătorilor din România numără circa 80.000 de membri, grupaţi în 30 de filiale judeţene şi interjudeţene. În judeţul Sibiu trăiesc în prezent aproximativ 2.000 de persoane nevăzătoare sau cu vederea foarte slabă. De anul trecut, la Biblioteca Judeţeană ASTRA funcţionează un compartiment special ce pune cărţi în format audio la dispoziţia nevăzătorilor.

O lume frumoasă, cât vezi cu ochii minţii

Există oameni care schimbă mentalităţi, există oameni care îşi pun amprenta pe lumea în care trăiesc. Sunt câştigători ai unor premii de prestigiu precum Nobel sau Pulitzer, iar când conferenţiază strâng sute de ascultători în jurul lor. Dar nu întotdeauna. Pentru că dincolo de laureaţi, există zeci, sute sau poate mii de oameni care schimbă lumea din jurul lor, încet, pe tăcute, în anonimat. Există oameni care se luptă cu viaţa şi câştigă. Sunt oameni de lângă noi, sunt anonimi a căror putere puţini o cunosc. Unii dintre ei nu văd, alţii nu aud, unii sunt imobilizaţi de ani într–un scaun cu rotile, dar urmează cursuri universitare sau muncesc, alţii se luptă cu sindromul Down sau pur şi simplu devin campioni în diferite sporturi chiar dacă orice antrenament înseamnă o luptă cu lipsurile. Sunt oameni de lângă noi, oameni care ne dau o lecţie de viaţă în fiecare minut prin felul lor de a fi şi de a înţelege viaţa. Astfel de oameni, vom cunoaşte împreună în lunile ce urmează, în campania „Oameni de lângă noi”, demarată de Tribuna. Primul dintre aceşti oameni este Larisa, o tânără nevăzătoare care te învaţă să vezi viaţa ca un şir de provocări din care ieşi învingător.

Îi place muzica, are preferinţe în materie de modă, o atrage adrenalina din roata din parcul de distracţii şi e o elevă de 9 şi de 10. Doar matematica îi mai pune ceva-ceva probleme. E Larisa Nechita, o adolescentă ca oricare alta, o adolescentă care te uimeşte prin pofta de viaţă şi prin optimismul ei, o adolescentă care îţi dă în fiecare secundă a existenţei ei o lecţie despre viaţă, tenacitate şi putere. Larisa nu vede, nu a văzut niciodată şi totuşi te învaţă cum să vezi viaţa ca pe una ce merită trăită.

Despre Larisa nu poţi să scrii altfel decât cu zâmbetul pe buze pentru că emană optimism, emană pofta de viaţă pe care o aştepţi de la orice adolescent. E adevărat că Larisa nu vede aşa cum vedem noi prin intermediul a doi ochi şi totuşi reuşeşte să vadă viaţa aşa cum mulţi dintre noi ne-am dori să reuşim să o vedem: ca un şir de provocări din care ieşi învingător.

Elevă la Colegiul „Gheorghe Lazăr”

În Sibiu, şapte din primii zece elevi admişi în liceu merg la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”. Printre cei peste o mie de elevi ai instituţiei de învăţământ se numără şi Larisa Nechita: a ajuns aici după anii de grădiniţă şi de şcoală generală pe care i-a urmat la Liceul pentru deficienţi de vedere din Cluj-Napoca. ”Am vrut să lucrez la alt nivel şi să deschid alte perspective pentru viitor. Am dat câteva diferenţe şi am intrat la Gheorghe Lazăr”, povesteşte Larisa. La Sibiu, colegii au primit-o cum nu se poate mai bine, aşa că prieteni şi-a făcut imediat: Ancuţa, Sânziana şi Micky îi sunt mereu aproape, fie că e vorba de pauze sau de distracţii în timpul liber. La fel şi fratele ei, Narcis.

Larisa studiază profilul Ştiinţe ale naturii bilingv engleză şi are cu ce se mândri la capitolul note. Dovadă stau şi participările la Olimpiada de geografie, la cea de Limba română şi de engleză sau testările de nivel internaţional care îi atestă cunoştinţele de engleză sau de utilizare a computerului. „Este o elevă de 9 şi 10; a mai luat şi 8, dar este o elevă foarte bună. Doar la matematică mai are probleme”, spune tatăl Larisei. Pentru materii precum fizica, Larisa foloseşte o tăbliţă de cauciuc pe care se pune o folie, iar desenul făcut cu creionul se imprimă în relief. „Şi profesorii, şi colegii toţi mă ajută foarte mult. Domnii profesori îmi fac desenele pe tăbliţă în timpul orelor”, mărturiseşte adolescenta.

Între Braille şi laptop

Un laptop cu cititor de ecran în limbile română, engleză şi franceză e cel mai bun prieten al Larisei, atunci când vine vorba de şcoală. Pe laptop scrie în timpul orelor, pe laptop citeşte poezie, proză şi… presa online. Cum? La fel ca o dactilografă, Larisa cunoaşte locul fiecărei litere pe tastatura calculatorului, iar viteza cu care tastează nu e de neglijat. La urechi are două căşti care îi redau ceea ce scrie pe ecran. Obişnuinţa de a auzi „glasul” computerului face ca astăzi, Larisa să folosească o viteză de redare a scrisului prin voce mai mare decât cea obişnuită. Dacă vă amintiţi de discurile de vinil de odinioară, aşa trebuie să vă imaginaţi „glasurile” computerului cu care Larisa se joacă.

Cărţile se citesc tot pe laptop, iar viteza cu care Larisa poate citi o carte e de invidiat. A citi e impropriu spus, pentru că Larisa ascultă cărţi precum „Jane Eyre”, „Pe aripile vântului” sau „Demonul confesiunilor”. Braille, alfabetul creat special pentru nevăzători, îi este la fel de familiar: ”Citesc în Braille ca să nu-mi pierd îndemânarea. Cărţile în Braille nu se prea găsesc în librării, dar există în biblioteci şi la sediile Asociaţiilor de nevăzători din ţară.”

Voluntar… de drag

Îi place teatrul şi nu se rezumă doar la a fi spectator. Anul trecut, s-a numărat printre voluntarii Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, mai precis printre cei care au purtat de grijă delegaţiei din Japonia.

Şi tot la capitolul voluntariat vrea să mai realizeze ceva: cursuri pentru nevăzătorii din Sibiu. „Am vorbit cu domnul Radu Ghizăşan, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din Sibiu să iniţiem cursuri pentru nevăzători. Dânsul e foarte deschis pentru orice proiect şi ne sprijină, aşa că împreună cu prietenele mele vreau să facem câteva cursuri. Tehnologia a avansat foarte mult, iar noi trebuie să fim pregătiţi să ţinem pasul cu ea, mai ales că ne poate ajuta mult în integrarea în societate”, spune Larisa.

De drag, tânăra face şi o emisiune la un post de radio local. Duminică de duminică, după ora 11, vocea ei ne aduce ultimele ştiri mondene, ne spune care sunt melodiile din topurile internaţionale sau ne face cunoştinţă cu oameni din jurul nostru.

De la filme la muzică şi de la înot la modă

Michael Jackson, Pink, Beyonce, Bon Jovi, Christina Aguilera sunt doar cinci dintre preferaţii Larisei atunci când vine vorba de muzică, iar la capitolul filme, lista de preferinţe e mult mai lungă şi, de obicei, filmele sunt urmărite alături de prieteni. Miresmele parfumurilor sau tendinţele modei îi sunt la fel de familiare ca şi şahul, înotul sau mersul pe bicicletă şi cu rolele. „Îmi place să joc şah. Am participat şi la concursuri. Am un şah special, cu forme în relief pentru pătrăţelele albe şi negre”, spune Larisa. În rest, e un adolescent la fel ca oricare altul: merge la colindat în Ajunul Crăciunului, merge la petreceri, la spectacole şi concerte. „Larisa e spiritul familiei. Poate să binedispună pe oricine”, spune tatăl ei. Şi pentru că am pomenit de familie, trebuie spus că Larisa are norocul de a se fi născut într-o familie care a crezut şi crede că independenţa şi succesul există chiar dacă vederea lipseşte. În Sibiu, există aproape 120 de copii cu deficienţe de vedere, dar numai 14 merg la şcoală.

Larisa nu vede, dar e un adolescent ca oricare, un adolescent care ştie să înveţe, să se distreze. Larisa nu vede, dar e un om care munceşte şi care ne arată, încet, pe tăcute, că e un om obişnuit pentru care viaţa are şi lucruri bune şi lucruri rele. Diferit e doar modul în care Larisa a ales să le înfrunte, cu zâmbetul pe buze.

Concurs pentru nevăzători

Asociaţia Nevăzătorilor din România, Filiala Sibiu a organizat sâmbătă împreună cu Biblioteca Judeţeană Astra două concursuri dedicate nevăzătorilor. Prima competiţie, Pe meridianele lumii a fost una de cultură generală. Cei zece concurenţi înscrişi, sosiţi din judeţele Sibiu, Alba, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Mureş şi Harghita au răspuns la mai multe întrebări din cinci domenii: istorie, dramaturgie, geografie, muzică populară şi misterele mileniului. Concursul face parte din calendarul cultural al Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi îşi propune să testeze cunoştinţele de cultură generală a declarat Radu Ghizăşan, preşedintele filialei Sibiu a Asociaţiei Nevăzătorilor din România. El mai crede că manifestările de acest gen sunt bine venite, întrucât le permit nevăzătorilor să socializeze şi să stabilească noi contacte. Evenimentul de la Sibiu a reprezentat faza zonală a concursului, primii trei clasaţi ai competiţiei urmând a participa peste două săptămâni la faza naţională competiţiei, care se va desfăşura la Slatina. Dintre cei trei câştigători face parte şi sibianca Liliana Anuşcă, ce a ocupat locul al doilea.
Cea de-a doua manifestare li s-a adresat exclusiv femeilor cu deficit de vedere. Competiţia, la care au participat nouă concurente a cuprins întrebări din Codul bunelor maniere, crearea unui catren cu patru cuvinte date. Ele şi-au demonstrat, totodată, abilităţile în bucătărie, ultima probă a concursului cuprinzând curăţarea unui castravete. Mai mult, în cadrul manifestării de sâmbătă au fost prezentate 30 de CD-uri din colecţia Bibliotecii Astra ce conţin cărţi în format audio DAISY pentru nevăzători şi două aparate DAISY care facilitează audierea lor.
Manifestarea dedicată nevăzătorilor s-a încheiat cu un recital de pian şi saxofon susţinut de Ciprian Oancea şi de Radu Ghizăşan, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Filiala Judeţeană Sibiu.

Asociaţia Nevăzătorilor din România, Filiala Sibiu a organizat sâmbătă împreună cu Biblioteca Judeţeană Astra două concursuri dedicate nevăzătorilor. Prima competiţie, Pe meridianele lumii a fost una de cultură generală. Cei zece concurenţi înscrişi, sosiţi din judeţele Sibiu, Alba, Maramureş, Satu Mare, Bihor, Arad, Timiş, Mureş şi Harghita au răspuns la mai multe întrebări din cinci domenii: istorie, dramaturgie, geografie, muzică populară şi misterele mileniului. Concursul face parte din calendarul cultural al Asociaţiei Nevăzătorilor din România şi îşi propune să testeze cunoştinţele de cultură generală a declarat Radu Ghizăşan, preşedintele filialei Sibiu a Asociaţiei Nevăzătorilor din România. El mai crede că manifestările de acest gen sunt bine venite, întrucât le permit nevăzătorilor să socializeze şi să stabilească noi contacte. Evenimentul de la Sibiu a reprezentat faza zonală a concursului, primii trei clasaţi ai competiţiei urmând a participa peste două săptămâni la faza naţională competiţiei, care se va desfăşura la Slatina. Dintre cei trei câştigători face parte şi sibianca Liliana Anuşcă, ce a ocupat locul al doilea.
Cea de-a doua manifestare li s-a adresat exclusiv femeilor cu deficit de vedere. Competiţia, la care au participat nouă concurente a cuprins întrebări din Codul bunelor maniere, crearea unui catren cu patru cuvinte date. Ele şi-au demonstrat, totodată, abilităţile în bucătărie, ultima probă a concursului cuprinzând curăţarea unui castravete. Mai mult, în cadrul manifestării de sâmbătă au fost prezentate 30 de CD-uri din colecţia Bibliotecii Astra ce conţin cărţi în format audio DAISY pentru nevăzători şi două aparate DAISY care facilitează audierea lor.
Manifestarea dedicată nevăzătorilor s-a încheiat cu un recital de pian şi saxofon susţinut de Ciprian Oancea şi de Radu Ghizăşan, preşedintele Asociaţiei Nevăzătorilor din România, Filiala Judeţeană Sibiu.

• Consiliul Local prin Casa de Cultura a Municipiului Sibiu si Consiliul Judetean;
• DGASPC Sibiu;
• Tribuna Sibiu.